Data viitoare cand vei simti ca iti iesi din minti si urmeaza sa-l „atingi” pe cel mic, respira adanc si gandeste-te ca ideea principala este ca cel mic sa retina esentialul din educatia pe care i-o aplici.
Creeaza o diversiune
Totul se rezuma la un switch mental, la a-l face pe cel mic sa fie interesat de altceva si sa uite de criza momentului. Geanta unei mamici este plina cu tot soiul de jucarii pentru diversiune. De fiecare data cand se declanseaza o criza de nervi, le poti scoate, pe rand, pentru a distrage atentia celui mic.
Diversiunea poate ajuta, daca interventia are loc la momentul potrivit. Daca cel mic insista sa mergeti la magazin sa cumparati ciocolata, tu ii poti reaminti ca nu mai aveti inghetata si ca ai nevoie ca el sa aleaga aroma. In felul acesta, ce mic va iesi din povestea sa si brusc va intra in alt film. Trebuie sa scoti actrita din tine pentru a deveni un specialist in distractii.
Afla ce anume il frustreaza!
Copiii, la varsta de 2-3 ani, au un vocabular de 50 de cuvinte si nu pot lega mai mult de doua odata. Desi au toate aceste ganduri si dorinte pe care vor sa le transmita, comunicarea lor este limitata. Atunci cand nu intelegi ce iti transmit se supara si se enerveaza de cele mai multe. Se intampla asa din cauza frustrarii. O solutie este limbajul prin semne – il poti invata pe cel mic un semn pentru fiecare din cuvintele cheie precum: papa, mai vreau, lapte, oboseala.
O alta metoda o reprezinta apropierea de cel mic – o criza poate dura pana la 20 de minute. Desi inveti copilul sa ceara anumite lucruri prin semne, daca vrea sa se uite la desene animate nu va sti cum sa exprime asta si se va frustra. Asadar este bine sa-l intrebi pe cel mic sa-ti arate ce anume doreste. Nu va fi intotdeauna foarte evident, insa in timp, comunicarea va deveni eficienta.
sursa foto: childparenting.about.com
