Desi, de multe ori este tratat asemenea unui handicap major, astmul, in realitate, afecteaza milioane de copii si adulti din intreaga lume. De regula, primele semne ale aparitiei unei astfeld e boli debuteaza inca din copilarie, din perioada in care cel mic este inca fraged, aparand ca o afectiune destul de serioasa a cailor respiratorii.
Cu toate ca este o afectiune destul de serioasa, cei cu astm pot fi asemenea oamenilor normali, nimic parand ca nu ii diferentiaza. Cu toate acestea, sunt necesare anumite masuri preventive si respectarea cu strictete a anumitor indicative a medicilor.
Cum apare astmul? Boala debuteaza ca o ingustare a cailor respiratorii ce ajung catre plamani, copilul aflandu-se in imposibilitatea de a mai respira normal. Asa ca, efortul de a respira va fi destul de mare, acesta fiind observat foarte usor de catre cei din jur, tinzand sa isi arcuiasca spatele, sa isi umfle pieptul sau sa suiere in timpul respiratiei.
Exista, adesea, si situatia destul de neplacuta cand acestia, ca urmare a incapacitatii de a respira, se pot speria foarte tare, devenind cateodata inconstienti, boala putand avea chiar un final tragic.
Conform statisticilor, boala afecteaza mai mult de jumatate dintre copii, fiind mult mai frecvent la baieti decat la fete pana in adolescenta. Desi astmul poate debuta netinand cont de varsta, cu toate acestea, primele simptome, fie ele si minore, debuteaza in copilarie. Principalul semn de debut al bolii este reprezentat de racirea cailor respiratorii. Daca acest lucru apare destul de des la cel mic, parintii se pot adresa unui medic specialist pentru a le confirma sau infirma in urma unei testari daca copilul va avea sau nu astm.
De regula, testul implica o analiza atenta a antecedentelor familiale, medicul cerandu-va explicatii despre posibile persoane bolnave din familie, astmul putand fi o afectiune mostenita.
Daca copilul a fost diagnisticat cu astm, parintii trebuie sa incerce sa determine cauzele aparitiei acestuia si sa ia masurile necesare pentru a incerca sa le indeparteze din mediul in care traieste cel mic. Fumul de tigara sau gandacii de bucatarie pot fi factori esentiali declansatori ai astmului bronsic. La cele de mai sus se poate adauga parul animalelor sau mucegaiul. Asa ca, astfel de cauze sunt destul de usor de eliminat din interiorul caminului dumneavoastra spre binele celui mic. Exista totusi si situatia, mai putin placuta, cand factori precum aerul rece sau praful sunt greu de inlaturat.
Mai intotdeauna, cei mici atunci cand sunt incercati de o criza de astm intra in panica, speriindu-se destul de tare. Asa ca, ceea ce puteti face este sa va ajutati copilul sa treaca peste aceste momente cu bine, fara sa mai intre in panica. Pastrarea calmului ajuta la echilibrarea respiratiei celui mic, acest episod neplacut trecand destul de usor.
Daca medicul va prescrie pentru cel mic o serie de medicamente, nu uitati sa le lasati cat mai la indemana acestuia intrucat reprezinta o stare de siguranta pentru copil, stiind de existenta medicamentelor salvatoare. Desi poate sunteti tentati sa credeti ca aceste medicamente va ajuta copilul sa scape pentru totdeauna de astm, acestea nu au puterea de a vindeca, ci de a ajuta copilul sa treaca peste aceste crize astmatice.
Atat timp cat cel mic isi va lua medicamentele prescrise si va putea cunoaste momentul in care se va produce o noua criza respiratorie, monitorizandu-si respiratia destul de mine, acesta va putea cunoaste ce este copilaria, putandu-se juca in voie si fara frica. Cu toate acestea, nu uitati de gradul ridicat de risc – poate deveni o boala fatala.
In incheiere, pentru a trata si preveni astfel de afectiuni, va recomandam aerosolul, fie in centre medicale de profil, fie pe inserat ori dimineata pe malul marii, briza fiind binefacatoare copiilor ce sufera de o astfel de afectiune.
