Pentru ca o teorie despre colici sa fie corecta, ea trebuie sa corespunda mai multor simptome ale colicilor. Dupa un studiu lung si exhaustiv, s-a descoperit singura teorie care le explica pe toate si rezolva misterul de secole al colicilor: lipsa celui de-al patrulea trimestru de sarcina.
Crizele de plans provocare de colici incep de obicei pe la doua saptamani, ajung la apogeu pe la sase saptamani si inceteaza cand bebelusul implineste trei sau patru luni.
In primele doua saptamani de viata, nou-nascutii dorm aproape tot timpul. Acest fapt ii fereste de prea multa sau prea putin stimulare, ceea ce intarzie declansarea colicilor.
Dupa doua saptamani, bebelusii incep sa doarma mai putin. Bebelusii linistiti pot face fata cu usurinta stimularii la care ii expune aceasta stare de veghe crescuta. Totusi, bebelusii care nu au o capacitate buna de autocalmare sau cei cu un temperament dificil se pot simti coplesiti, si aici incepe plansul.
Pe la sase saptamani, bebelusii vulnerabili sunt foarte atenti la ce se petrece in jurul lor, sunt suprastimulati si totusi, nu isi controleaza bine starile. Ei cad prada unor accese de plans care nu pot fi domolite decat prin reproducerea cu abilitate a senzatiilor din uter.
Pe la trei, patru luni, colicile dispar. Acum bebelusii stiu sa ganguresca, sa rada, sa-si suga degetele si au invatat niste trucuri ca sa se linisteasca singuri. Sunt destul de maturi ca sa faca fata lumii inconjuratoare, fara sa aiba nevoie sa fie tinuti in brate, leganati si sa asculte sasaitul tau linistitor tot timpul, ca in cel de-al patrulea trimestru. Sunt, in sfarsit , pregatiti sa se nasca!
Copiii nascuti prematur nu sunt mai predispusi la colici decat cei nascuti la termen. (Iar la ei, colicile nu isi fac aparitia decat dupa doua saptamani de la data la care ar fi trebuit sa se nasca.)
Bebelusii nascuti prematur dorm bine chiar si in zgomotoasele sectii de terapie intensiva. Creierul lor imatur stapaneste starea de somn, insa nu si complexa stare de veghe. Absenta aproape totala a starii de veghe ii pacaleste pe bebelusii nascuti prematur, facandu-i sa creada ca se afla in continuare in uter. Ei nu remarca absenta celui de-al patrulea trimestru decat atunci cand au trecut de data la care ar fi trebuit sa se nasca in mod normal si incep sa petreaca mai mult timp in starea de veghe.
Sursa: „Cel mai fericit bebelus din lume”, Harvey Karp
