Enterocolitele reprezinta un grup de boli in care manifestarile clinice, modul de evolutie si gravitatea cazurilor depind in mare masura de cauzele care le-au provocat.
Pentru tratamentul corect, atat dietetic, cat si medicamentos, este necesara cunoasterea cauzei. Unele forme de manifestari si imprejurarile in care s-a produs imbolnavirea pot sugera cauza. La aparitia unei enterocolite, trebuie sa se precizeze ce alimente a consumat copilul, daca si alti membrii ai familiei prezinta tulburari digestive. Adesea pentru precizarea cauzelor este necesara efectuarea unor examene de laborator a coproculturii si a examenului coproparazitologic.
In formele usoare si medii, care sunt si cele mai des intalnite, tulburarile digestive sunt prezente prin lipsa poftei de mancare, dureri abdominale, 1-2 varsaturi, cateva scaune diareice. Starea generala este buna.
Enterocolita – cauze
Cauzele cele mai frecvente ale acestor imbolnaviri sunt: ingerarea unor alimente greu digerabile, cum sunt grasimile in exces (sosuri), alimente cu continut mare in celuloza (fructe crude), precum si alte cauze care nu tin direct de tubul digestiv, cum sunt: starile alergice, starile emotionale, oboseala si virozele.
Formele grave sunt intotdeauna suspectate de cauze infectioase: toxiinfectiile alimentare, dizenterie, infectii cu stafilococi sau virusuri. In toate aceste cazuri, la tulburarile digestive (varsaturi si diaree) se adauga alterarea starii generale, adeseori febra. Varsaturile si scaunele frecvente pot duce la deshidratare. Se impun de la inceput masuri urgente de tratament. In ceea ce priveste regimul alimentar se recomanda dieta hidrica, adica inlocuirea oricarei forme de alimentatie cu administrarea de lichide sub forma de ceaiuri, supa de zarzavat strecurata, apa.
In formele usoare si medii de enterocolita, regimul va fi adaptat formelor de manifestare a bolii. Daca cel mic varsa, se vor administra lichide sub forma de ceaiuri de menta, chimen, afine. Se mai poate da supa de radacinoase strecurata. Nu sunt indicate sucurile de fructe.
Pentru copiii mai mari, cantitatea totala de lichide in 24 ore poate sa fie de 1500 – 2000 ml. Din ziua a 2-a, copilul poate sa primeasca orez fiert, paine prajita, paste fainoase fierte in apa, supe de zarzavat ingrosate cu faina, piure de mere sau de gutui coapte. Din a 3-a zi sau a 4-a se poate introduce branza de vaci sau telemea desarata, ou in preparate cum sunt budincile sau papanasii, carnea fiarta de pasare si vita.
Dupa 4-5 zile, alimentatia copilului revine progresiv la normal. Se vor evita inca 3-4 zile laptele, mancarurile cu sosuri, carnurile grase, unele legume cu continut mare de celuloza (varza, ridichi, spanac, salata, leguminoase uscate). Cartofii pot fi folositi, dar moderat, 150-20 g pe zi, sub forma de piure pasat fin. Numarul meselor va fi de 4-5 pe zi, iar cantitate consumata la o masa nu va depasi 250-300 g de alimente.
