Chiar daca uneori ne dorim ca bebelusul nostru sa manifeste o pofta crescuta de mancare, nu intotdeauna se poate spune ca acesta reuseste sa manance cu pofta alimentele pe care i le preparam.
Insa, potrivit medicilor, pofta de mancare la bebelus, ca si in cazul adultilor, se afla in stransa legatura cu starea de sanatate a fiintei umane. In consecinta, o crestere si o dezvoltare armonioasa a copilului se afla in stransa legatura cu modalitatea in care acesta solicita hrana. O stare de sanatate precara va conduce catre o scadere a greutatii corporale a copilului, dar si la o dezvoltare sub limita standardelor admise de medici.
Ori de cate ori copilul mananca cu pofta un anumit aliment inseamna ca acesta este si destul de sanatos. In schimb, daca apetitul sau se schimba, acest lucru poate fi semnul prezentei unei afectiuni in organism.
Cu toate acestea, nu trebuie sa tratam lipsa poftei de mancare ca pe o afectiune, ci mai degraba ca fiind semnul aparitiei unei afectiuni la nivelul organismului. Nou-nascutul poate refuza laptele ca urmare a obstructiei nazale a cailor respiratorii ori ca urmare a aparitiei unor dureri in procesul de masticatie. Odata ce veti reusi sa indepartati cauzele care au condus catre scaderea poftei de mancare, veti reusi sa il ajutati pe cel mic sa isi revina si sa isi reia obiceiurile alimentare de mai inainte.
Nu putem nega nici faptul ca anumite boli precum enterocolita, apendicita cronica, rujeola, gripa, rubeoala, hepatita, otita sau pneumonia pot determina o scadere a apetitului alimentar al copilului. De asemenea, anumite tulburari la nivelul sistemului endocrin sau chiar cardiovasculare, neurologice sau renale vor putea conduce catre o diminuare a apetitului copilului.
De aceea, in cazul in care constatati ca bebelusul refuza sa se alimenteze este indicat sa va prezentati de urgenta la medicul pediatru intrucat in urma efectuarii unui consult medical acesta va poate stabili cauza exacta a modificarilor de apetit la copil.
