Fiecare dintre parinti se axeaza pe un anumit gen de educatie. Pentru unii sunt mai importante disciplinele reale, pentru altii sportul, inotul, muzica, insa cei mai multi dintre parinti aleg limbile straine.
In ultima perioada studiul limbilor straine se afla pe un trend ascendent, mai ales in randul copiilor mici. Inca de la gradinita, parintii sunt preocupati sa aleaga un program de studii complet, avand la baza studiul limbilor straine de circulatie internationala si nu numai.
Potrivit statisticilor din ultima perioada un roman din zece (mediul urban) se declara cunoscator al unei limbi de circulatie internationala. Un astfel de lucru nu poate fi declarat decat un real avantaj, mai ales pentru simplul fapt ca ne aflam intr-o perioada de europenizare din ce in ce mai accentuata. Ba chiar mai mult, unul dintre criteriile de selectie ale angajatorului este cunoasterea a cel putin a unei limbi de circulatie internationale.
Limbile engleza, franceza si germana au ramas inca printre preferatele romanilor, fiind discipline obligatorii in mediul scolar. Cu toate acestea, in ultima perioada exista tot mai multe cerinte de studiere in particular a unei alte limbi asupra careia se pune accentul din punct de vedere economic.
Asa se intampla ca tot mai multi parinti opteaza pentru limbile orientale – chineza, araba, japoneza sau turca sau slave – rusa, bulgara, sarba ori ucraineana. Nici limbile latine nu sunt mai prejos – italiana, spaniola sau portugheza fiind studiate mai ales din placere de catre romani.
Limbile straine sunt importante pentru definitivarea educatiei scolarului. Asa se intampla ca de pe bancile scolilor elevii pot afla informatii utile referitoare la gramatica, literatura, tehnicile de pronuntie ori istoria tarii a carei limba este studiata.
Daca privim modul de organizare a examenelor nationale, precum capacitatea sau bacalaureatul vom putea constata ca limba straina devine o cerinta obligatorie pentru promovabilitatea examenului respectiv, fiind una dintre probele obligatorii de examinare.
