Rivalitatea este mare intre doi gemeni. In general ea este camuflata pana la pubertate: pana atunci sunt ca un binom, nu pot fi separati. Si e pacat. Parintii care observa acest lucru ar face bine daca i-ar imbraca diferit inca de cand sunt foarte mici, daca le-ar da jucarii diferite, chiar daca le vor schimba intre ei… atunci cand este posibil, sa-i trimita in vizita la prieteni diferiti, sa aiba grija sa fie in clase diferite.
Este adevarat ca sunt si gemeni nedespartiti. Daca se dezvolta bine si daca nu sunt prea dependenti unul de celalalt, ceea ce i-ar stanjeni in clasa, si mai ales daca doresc amandoi, sa fie lasati impreuna. Nu este niciodata bine ca doi copii de varste apropiate sau doi gemeni sa fie crescuti la fel.
Gemenii ar trebui sa fie foarte individualizati de cand sunt mici de tot, pentru ca astfel vor deveni inseparabili: unul va domina, iar celalalt se va lasa dominat, ceea ce este rau pentru amandoi. Este poate si mai rau pentru cel dominat decat pentru celalalt.
Cel mai bine ar fi ca imediat ce este posibil, sa fie despartiti si, daca se poate, sa mearga, chiar la doua gradinite diferite. Trebuie actionat in acest sens cat mai devreme cu putinta deoarece, in momentul in care s-au obisnuit sa fie nedespartiti, nu mai poti fi separati, iar la pubertate acest lucru se transforma intr-un adevarat razboi: niciunul dintre ei nu va admite aparitia unui al treilea, ca ales al celuilalt.
Daca unul va acorda o mai mare atentie unui prieten, celalalt va deveni rivalul sau. E mai bine decat sa nu fie tot timpul impreuna. Gemeni sau nu, copiii trebuie vazuti de parinti ca persoane complet diferite. Este foarte important, chiar si atunci cand copiii seamana mult intre ei.
Am auzit de multe ori spunandu-se ca gemenii nu ar trebui despartiti. Daca inainte de nastere au fost impreuna, nu inseamna ca si dupa aceea unul trebuie considerat oglinda celuilalt. Este ca si cum i-am transforma in lucruri: printr-o raportare continua la trecutul lor. Ei trebuie vazuti astazi asa cum sunt ei, iar astazi, sunt diferiti.
Sursa: Cand apare copilul, Francoise Dolto
