Copilul cu ADHD isi doreste nespus de mult sa acumuleze tot mai multa informatie, sa fie prezent pe bancile scolii, sa interactioneze cu ceilalti copii de varsta lui. Cu toate acestea, copilul cu ADHD nu reactioneaza si nu se comporta asemenea unui copil normal, avand probleme de sanatate destul de pronuntate.
Tocmai de aceea, a merge la scoala poate fi o adevarata provocare atat pentru copilul cu ADHD, cat si pentru parintii ori profesorii acestuia. Pe de o parte, copilul nu se va putea concentra la fel de bine ca ceilalti copii de varsta asemanatoare, va face galagie, va avea tot timpul o serie intreaga de alte preocupari.
Pe de alta parte, parintii copilului cu ADHD se simt destul de nesiguri in ceea ce priveste corecta integrare a celui mic in colectivitate. Eforturile lor de pana acum, destul de chinuitoare, devin temeri pentru viata copilului inscris in mediul scolar. Cu toate acestea, ceea ce parintii pot face consta in intarirea comunicarii cu copilul si oferirea ajutorului acestuia ori de cate ori este cazul. De regula, pentru a reusi sa iasa invingatori dintr-o astfel de lupta, parintii vor trebui sa devina una si aceeasi echipa cu propriul copil, vor trebui sa stie cum sa il sustina, sa evite certurile, sa il sprijine ori de cate ori ii este greu, sa faca temele impreuna, punand accentul asupra fiecarui moment din viata de scolar.
Profesorii, desi antrenati sa educe o tipologie larga de copii, se pot simti speriati ori timorati in fata unor astfel de experiente, nefiind siguri de sansele lor de reusita. De aceea, tot mai multi le sugereaza parintilor sa isi inscrie copiii in cadrul scolilor cu nevoi speciale. Un astfel de lucru devine dezarmant pentru parinti, dar si pentru copilul bolnav. Tocmai de aceea, psihologii sunt de parere ca o comunicare corecta intre parinti si profesori reuseste sa creeze acea echipa viabila care sa vina in sprijinul educarii copilului intr-un mediu sanatos.
