Vechea zicala “cainele este cel mai bun prieten al omului” nu este departe de adevar. Noile cercetari arata ca, atunci cand vine vorba de satisfacerea nevoilor psihologice de afectiune, animalele de casa au aproape acelasi rol ca prietenii.
Oamenii de stiinta de la Universitatea din Miami si din Saint Louis au studiat fenomenul atasamentului uman fata de necuvantatoare, incercand sa vada daca acestea pot sa ii faca pe proprietari sa se simta impliniti emotional.
Studii mai vechi au reusit deja sa dovedeasca faptul ca grija aratata unui animal de casa elimina sentimentul de singuratate al oamenilor batrani si prelungeste viata celor foarte bolnavi.
Intrebarea care se pune este daca prezenta unui animalut poate sa determine cresterea confortului emotional al persoanelor obisnuite, relateaza modista.ro.
Grupul de cercetatori, condus de Allen McConnell de la Universitatea din Miami, a condus 3 studii diferite, legate unele de celelalte. Acestea au fost publicate, sub forma unui singur articol, in “The Journal of Personality and Social Psychology”, la inceputul lunii acesteia.
In primul studiu, cercetatorii i-au chestionat pe subiecti in legatura cu personalitatea lor. Au descoperit ca stapanii de animale se simteau mai putin singuri, aveau stima de sine mai buna si faceau mai multe exercitii fizice.
In cel de-al doilea studiu, cercetatorii au urmarit mai atent evolutia stapanilor de caini. Ei au descoperit ca nevoile emotionale ale acestora erau implinite de prezenta animalului. Mai mult, cercetatorii au descoperit ca, indiferent cat de mult sprijin primeau stapanii de la alti oameni din viata lor, catelul le oferea un anumit tip de afectiune, care le facea vietile mai frumoase. Cu alte cuvinte, familia si prietenii nu pot inlocui prezenta unui animalut de casa.
In cel de-al treilea studiu, McConnell si colegii sai le-au cerut unor studenti sa se gandeasca la un moment din viata lor cand s-au simtit respinsi in societate. Dupa acest exercitiu deprimant, subiectilor li s-a cerut sa scrie un paragraf despre prietenul lor cel mai bun, pet-ul lor si sa deseneze o harta a campusului studentesc.
Studentii care au scris despre prietenii lor si despre animalul de companie s-au simtit mai bine dupa exercitiu, recuperandu-si sentimentul de incredere in sine si fericire. Cei care s-au multumit cu desenarea campusului au fost mai deprimati.
Este foarte interesant ca oamenii se simteau la fel de reconfortati cand se gandeau la animal ca atunci cand se gandeau la prieteni. Pet-ul era la fel de eficient ca si prietenul cand venea vorba de satisfacerea nevoilor sociale de afectiune.
