Chiar daca odiseea sarcinii tine de cele mai multe ori circa 40 de saptamani, nu toate sarcinile se finalizeaza la acest termen.
De cele mai multe ori intalnim situatii in care bebelusii se pot naste mai devreme de acest termen, fiind considerati premature. Cu toate acestea, nu toti bebelusii nascuti mai inainte de 40 de saptamani sunt considerati premature, intrucat orice nastere se poate produce incepand cu saptamana 37 de sarcina. De-a lungul celor 3 saptamani finale, gravida se afla intr-o perioada de asteptare, venirea pe lume a micutului putand avea loc oricand.
Exista si situatii in care medicul ar putea recomanda o nastere prematura datorita aparitiei unor complicatii de sanatate ale mamei sau ale fatului, mama putand fi suferinda de preemclampsie, aparitia unor anumite infectii, diabet, etc, iar copilul ar putea intampina probleme daca mai ramane in acel mediu, neavand o dezvoltare corespunzatoare.
Semnele unei nasteri premature ce poate fi pe cale naturala sau, la recomandarea medicului, prin intermediul operatiei cezariene, nu pot fi depistate de dinainte, aceasta nastere fiind una in care mama nu are nici o implicare, putandu-se produce oricand in perioada graviditatii.
Un bebelus odata nascut premature este mult mai fragil si diferit fata de un bebelus nascut la termen. Acesta poate intampina dificultati in respiratie, hranire sau poate avea o intarziere fizica sau mentala destul de mare, recuperandu-se destul de tarziu.
Perioada critica a unei nasteri premature este aceea in care fatul se naste la varsta de 32 de saptamani. Intr-o astfel de perioada, acesta nu are plamanii complet dezvoltati, sistemul respirator intampinand mari probleme de adaptare. De asemenea sistemul nervos, dar si capacitatea de hranire a bebelusului sunt grav afectate.
Pentru a supravietui acesta trebuie sa primeasca ingrijiri in spitale ce au un necesar de aparatura medicala adecvata pentru astfel de cazuri. Chiar si acolo, cu toate staruintele medicilor, nu toti bebelusii nascuti intr-un asemenea termen premature vor putea rezista, urmand decesul. Cei care vor supravietui vor fi tinuti timp mai indelungat in incubatoare din Unitatea de Terapie Intensiva Neonatala pana la recuperarea completa a acestora. Gratie acestor aparaturi, nivelul de supravietuire este mult mai ridicat acum, comparative cu vremurile trecute, copiii reusind sa se dezvolte mult mai usor si mai repede, primind cu ajutorul acestora hrana cuvenita, dar si oxigenul de care are nevoie pentru supravietuire.
Chiar daca nu este tocmai placut sa iti vezi bebelusul intr-un astfel de loc, nu trebuie privit ca o drama, ci ca o sansa acordata pentru supravietuire.
Articol realizat de Tatiana Tuţă
