Un băieţel tocmai cât degetul mare, dăruit de un vrăjitor unei familii sărmane de ţărani care îşi doreau foarte tare un copil mic. După o sumedenie de pozne şi încurcături, Tom, ajuns la curtea regelui Arthur, câştigă admiraţia bunului şi generosului suveran.
Tom Degeţel este o veche poveste populară englezească, care se regăseşte în folclorul multor ţări. Versiunea engleză este, însă, cea mai cunoscută. P.J. Stahl, născut la Chartres în 1814 şi mort la Monte Carlo în 1891, editorul lui Balzac şi Hugo, a rescris „Aventurile lui Tom Degeţel” în 1844. Originalitatea lui Stahl rezidă în faptul că situează clasica poveste cu rădăcini în Evul Mediu în contextual unei familii burgheze. Pentru a-şi calma nepoţii, cam zurbagii, bunica le povesteşte legenda lui Tom Degeţel, insistând pe nişte considerente pedagogice.
Tom mai apare şi în cartea lui Henry Fielding „Tragedia tragediilor sau Istoria lui Tom Degeţel cel Mare” apărută în 1731.Povestea lui Tom Degeţel i-a inspirat pe Fraţii Grimm, dar şi pe Charles Perrault, pe scriitoarea letonă Anna Brigadere, pe regizorul de film George Pal care în 1958 a creat un film de referinţă. Tom Degeţel la Teatrul ŢĂNDĂRICĂSpectacolul, deosebit de antrenant, şi care foloseşte tehnica black light şi pe cea cu laser ce dau naştere unor imagini vizuale şi plastice deosebite, apelează la soluţii tehnice ingenioase, o adevărată plăcere pentru spectatorii de toate vârstele.
